Sari la conținut Salt la bara laterală stângă Salt la Footer

Despre Darova

Darova (germană Darowa, maghiară Daruvár) este o comună în județul Timiș, Banat, România. Localitatea Darova a fost înființată în 1786.

Comuna Darova se situează în zona de centru-sud a judeţului Timiş, la 13 km sud-vest de municipiul Lugoj şi 16 km vest de oraşul Buziaş. Se învecinează la nord cu Boldur, la nord-est cu Hodoş, la est cu Herendeşti şi Petroasa Mare, la sud cu Visag, la sud-vest cu Sacoşu Mare şi la nord-vest cu Sinersig

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Darova se ridică la 3.049 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.208 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,42%), cu o minoritate de ucraineni (10,79%). Pentru 3,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,07%), dar există și minorități de penticostali (11,54%), baptiști (3,9%), greco-catolici (2,23%), adventiști de ziua a șaptea (1,54%) și romano-catolici (1,28%). Pentru 3,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Darova

Darova a fost înfiinţată în anul 1786 prin colonizarea cu 57 de familii de germani (şvabi), originare din regiunile germane Silezia şi Baden-Württemberg. Este vorba despre al treilea val de colonizări a Banatului, sub domnia împăratului Josef al II-lea. Numele i-a fost dat în cinstea comisarului guvernamental al judeţului Timiş, contele Johann Jankovits de Daruvar. Este interesant faptul că sigiliul comunei de la acea vreme are reprezentat un turn pe care este aşezat un cocor (în ungureşte „daru”).

La numai doi ani de la înfiinţarea localităţi, are loc invazia turcilor din toamna lui 1788. Majoritatea coloniştilor mai tineri au fugit din Darova şi doar puţini s-au mai întors după alungarea turcilor.

În 1791 a fost dispusă schimbarea coloniştilor de religie evanghelică, cu colonişti catolici din Tormac.

În anul 1885, în marginea de nord a vetrei satului, a fost înfiinţată o nouă aşezare, Istvanfalva (Ştefăneşti) sau „Darova Mică”, în care au fost colonizate 72 de familii din Novoselo, din judeţul Torontal, Banatul sârbesc. Istoricul Remus Creţan susţine că această localitate era românească. Mulţi dintre aceşti colonişti au plecat şi în locul lor au venit oameni din diferite localităţi din zonă. Până în 1930 Darova Mică a fost independentă, după care a fost încorporată în actuala Darova, fiind un cartier al acesteia.

Mişcările de populaţie au continuat şi în anii care au urmat. În anul 1892, pe moşia lui David Kuhner au fost aduşi colonişti slovaci, de religie evanghelică, originari din Bichişciaba şi Nyitra. Cu această ocazie se înfiinţează un nou cătun, numit Imrefalva, dar care nu a avut viaţă lungă. În 1906 cătunul a fost desfiinţat iar slovacii au fost asimilaţi germanilor. De menţionat că în anul 1954 a mai existat un cătun, românesc de această dată, numit Darova Nouă. Nici acesta nu a rezistat, fiind asimilat vetrei satului.